Prius, mașina moldovenilor

Asta probabil e prima obsesie a moldovenilor care îmi este pe plac.Au fost tot felul de anexe la blocurile locative (și mai sunt). Apucături de a ”privatiza” spațiu public de pe lângă casă cu scopul de a crea o mică parcare sau o proprie ogradă. Eu undeva înțeleg aceste porniri. Ele vin de la sat, unde oamenii au case, cu multe camere, cu ogradă, harman, sarai. Apoi vin aici în oraș, în prima sau a doua generație, și cum poți trăi într-un apartament cu două camere?

Toyota Prius

Aberații sunt multe și voi le știți. Inclusiv corupția sau cum se parchează la noi șoferii prin oraș. Cu cât mașina e mai mare, mai scumpă, cu atât mai mult discomfort trebuie să facă la restul lumii. Eu și asta înțeleg. Oamenii s-au ridicat de la zero, cineva a furat ceva, cineva simplu a lucrat mult; aici sau peste hotare. Omul a ajuns la un ”status” oarecare, își permite un touareg,   un cayenne. Omul trebuie să-și afișeze ”statusul”. Iaca ei și afișează

Continuă lectura „Prius, mașina moldovenilor”

Lucrurile inutile devin utile

Less is more, minimalism, anti-consumerism – totul la un loc 🙂

Avem în casă lucruri, care nu le folosim de luni sau ani de zile. Lucruri bune, funcționale, unele aproape noi. Am decis să încep să le vând/dau.

Sunt mai multe cauze. Cea mai importantă și ceea ce mă fascinează cel mai tare este că aceste lucruri capătă o viață nouă. Ele stau inutil ascunse prin dulapurile noastre, iar mâine cineva le poate utiliza.
Continuă lectura „Lucrurile inutile devin utile”

Trăim ca să ne schimbăm

Voi urmăriți gândurile; de unde vin? Cel mai des le sesizăm când deja sunt aici, la noi în cap. Dar cum și de unde au apărut? Ce combinat cu ce, influențat de ce a creat acest gând?

E vineri seara (2 sept ’16) și m-am gândit că trebuie să ne schimbăm.

A!
În sfârșit, mi-am adus aminte de unde a venit gândul. Mă uitam la X-Men, cred că printre ultimele versiuni, mă odihnesc la filmele făcute de Marvel. Și deci mă uitam la X-Men, iar apoi m-am uitat la pumnul meu drept. De ceva timp am reînceput antrenamentele, și câteva ori pe lună bat în makiwara, destul de rar. Dar oricum, forma pumnului deja a început să se schimbe, devine mai pătrățos cumva.

Continuă lectura „Trăim ca să ne schimbăm”