4+3, nu 5+2!

calendar_1V-ați gândit vreodată de ce lucrați cinci zile și vă odihniți două? Nu? Trist.

Un pic de istorie – revoluția industrială a permis să se lucreze anul împrejur, eliminând sezonalitatea. Energia electrică a mărit numărul de ore lucrătoare per zi. Datele spun că pe atunci în general se lucra 12-16 ore, 6-7 zile în săptămână (în China și până acum des e așa).

Pe parcurs productivitatea a crescut considerabil, calificarea muncitorilor e mai înaltă, forțe de muncă mai multe.

Omenirea produce mai mult decât consumă. Problema noastră este redistribuirea bunurilor. Cineva trăiește în surplus, aruncă jumătăți nefolosite din consumabile, iar cineva doar visează la rămășițe. Mai închipuiți-vă că nu s-ar produce armament, ah câte resurse am salva. Utopie? De acord, am creat un eco-sistem a cărui prizonier suntem. Fiecare țară cu frustrările sale, fiecare lider politic cu viermii săi în cap, toți se tem și se pregătesc, pentru ceva…

Acum problema este că tot surplusul supra-producției în formă de profit merge în câteva buzunare nefericite. Nefericite fiindcă și aceștia lucrează cinci sau mai multe zile de frică să nu piardă trendul creșterii.


Și iar să revin la întrebarea care îmi sună des între urechi – de ce lucrez 5 zile și încerc să-mi boțesc viața personală în cele 2 rămase. Nu? Nu se poate de pus așa întrebări? Tabu?

Da, mai avem concedii, 28 zile pe an, cineva mai puțin, cineva mai mult. Nu am uitat de ele, că e imposibil să le uiți. Sunt ca trenul ăla accelerat, îl aștepți cu privirea și ai impresia că abia de vine. Ai clipit și bah!, întorci ușor capul și deja îi urmărești fundul. mmm, ce frumos a fost…ce repede s-a dus.


Sunt și din cei care încearcă să evite sistemul, devin antreprenori, șefi pizdanie și nu lucrează 5 zile, lucrează toate 7! Capetz.

Una din formulele fericirii, imho, este – fă atâți bani cât poți cheltui, în viitorul apropiat. Nu la bătrânețe! Că atunci nu mai ai chef de a explora fiecare colțișor a lumii, a corpului tău, a sufletului, a minții, a altui om. O parte mică de indivizi, niște egoiști-constructivi, cum îmi place să-i definesc, lucrează doar atât cât să-și poată asigura activitățile extra ce îi fac fericiți. Fie – călătorii, sport, colecții de haine, mașini ori simplu își asigură cât mai mult timp liber pentru a citi.

Acești egoiști-constructivi permanent au posibilitatea să câștige mai mulți bani, dar! ”Facerea” banilor e un Joc, te atrage și te lasă greu. De obicei te angajezi la ceva proiecte, oameni, semnezi contracte. Faci mulți bani și între timp iei niște credite, fiindcă îți permiți, cumperi apartamente mari, mașini mari…și iar semnezi un contract MARE, pentru a acoperi alt credit nou. Intri în niște cercuri de oameni, te standardizezi cu ei, ca apoi să te simți obligat să corespunzi acestui standard long term. Ai deprins soția, ai deprins copiii. Te-ai deprins pe tine. Și mori în acel apartament mare, cu o mașină mare parcată sub geam. Ai fost câte 2 ori anual în Maldive și Alpi. All inclusive. Asta ți se pare viață frumoasă?! Hai pa.

P.S. are rost să lucrezi număr nelimitat de ore doar când aceasta este activitatea care te face fericit. Spre exemplu ești sculptor, cânți jazz, ești Luc Besson sau mai știu eu – ai orgasm de la contabilitate.


Totuși cred că putem lucra doar 4 zile în săptămână și pământul de la asta nu va crăpa. O să circulăm mai puțin la birou, vom avea mai mult timp pentru educație, sport, relaxare. Vom scădea din stres, o să fim mai fericiți.

Există țări unde deja au loc schimbări – Franța în 2000 a adoptat săptămâna de lucru de 35 de ore. Țările de jos au o medie de 27 ore lucrătoare pe săptămână. Există școli ce au trecut la regimul 4+3.

Micșorarea orelor de muncă ar putea rezolva problema șomajului, a emisiilor de carbon (se va circula mai puțin cum am spus), lipsa generală a timpului și ridica bunăstarea familiilor.


Ce nou aș face în ziua MEA liberă? Nimic nou, doar mai mult din ceea ce fac acum: să ”visez”, să mă gândesc la prostii ca astea, să mă plimb, să înot, să merg cu bicla, să practic arte marțiale, să mă văd cu părinții, să mă întâlnesc cu fratele, să citesc, scriu, să desenez, să dansez (citește atent, nu se repetă ”desenez”), să ies cu prietenii, să călătoresc, să ascult muzică, să mă uit la stele…

Ce ai face tu?

|| Urmărește pagina „..mai mult emoții, decât cuvinte.” pe Facebook ||